Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), Dan Suciu, a declarat la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, miercuri, 7 mai, după ce euro a atins un maxim istoric, marți, în raport cu moneda națională, că instituția face eforturi pentru împiedicarea unor evoluții majore.
„Sigur că trecerea pragului de 5 lei a creat ceva emoţii şi ceva îngrijorare, dar aş spune că, cel puţin dacă e să ne raportăm la ziua de ieri, deprecierea în termeni procentuali nu a fost mare, a fost de 2%. Ce ne preocupă, într-adevăr, este faptul că avem o perioadă de instabilitate electorală, politică, în care o serie întreagă de întrebări la care trebuia să răspundem la nivel politic nu-şi găsesc răspuns, în contextul în care pe pieţe se întâmplă următorul lucru: avem o serie de ieşiri de capital, de bani, din ţară şi puţine intrări.
În perioada de dinainte, situaţia stătea invers, aveam intrări semnificative de capital, mai mari decât ieşirile şi în consecinţă, Banca Naţională putea să mizeze pe o stabilitate a cursului. Până când nu vom reveni la un flux asemănător, e greu de spus că vom avea stabilitatea pe care am avut-o la nivelurile de curs pe care le-am avut.
Ce încearcă Banca Naţională să facă acum este să găsească un optim, un nivel de echilibru, atât între creşterea dobânzilor, cât şi între creşterea cursului, fără ca să fie cifre semnificative nici de o parte, nici de alta, dar în aşteptarea răspunsurilor pe care politicul trebuie să le ofere unei situaţii economice şi aşa complicate. Şi înainte de această situaţie, de aceste zile, din punct de vedere economic, existau multe semne de întrebare”, a spus Dan Suciu, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.
„Este o creştere de costuri”
De asemenea, purtătorul de cuvânt al BNR a spus că în urma acestei evoluții a cursului valutar, se înregistrează în mod evident o creștere de costuri, cu împrumuturi mai scumpe – o situație inevitabilă în contextul dat.
„Dacă am şti sa o apreciem exact, am putea să o preîntâmpinăm, dar putem doar să intervenim, în măsura în care echilibrele se pot regăsi şi vom regăsi aceste echilibre în zilele următoare. E drept, la un alt nivel faţă de cele pe care le-am avut acum.
Ministerul Finanțelor trebuie să găsească la rândul lui care este costul corect, cel puţin din partea celor care împrumută, adică să crească dobânzile. Sunt costuri suplimentare pe care statul român trebuie să şi le asume. Banca Naţională are resurse. Avem, pe baza fluxurilor de capital de care vorbeam înainte, o creştere numai în ultimul an de zece miliarde. Am depăşit 60 de miliarde.
Şi da, suntem încrezători că vom găsi noul echilibru pe care să se bazeze atât cursul, cât şi dobânzile. Dar asta e doar o amânare pentru răspunsurile pe care, la nivel politic, trebuie să le obţinem în ceea ce priveşte rezolvarea deficitelor bugetare, orientarea spre absorbţie de fonduri europene şi miza pe investiţii, aşa cum a fost şi până acum”, a adăugat Dan Suciu.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al BNR a spus că România nu s-a mai confruntat cu incertitudini la acest nivel și că sunt niște întrebări fundamentale la care trebuie să fie găsite răspunsuri și, în același timp, trebuie ca țara să aibă un Guvern stabil.
„Nu avem nici măcar acest lucru. Sunt multe probleme la care investitorii se uită şi atunci reacţionează, din păcate, cum am văzut, prin ieşirile acestea de capital pe care le înregistrăm în ultimele zile. Eu aş vrea să spun că, chiar dacă ieri a fost o zi mai grea, aceste ieşiri de capital sunt de o mai lungă perioadă de timp. Sunt din ultima perioadă de timp ceva mai semnificative.
Dar, sigur, având alte stabilităţi la nivel politic şi o altă orientare, nu s-au simţit chiar atât de puternic. De aceea spun, dacă vom avea nişte răspunsuri la nivel politic, probabil că vom avea şi un echilibru mai uşor de găsit în ceea ce priveşte cursul şi dobânzile”, a mai spus Dan Suciu.
Scădere semnificativă pentru Pilonul 2 și Pilonul 3 de pensii
Referitor la evoluția indicilor bursieri, Dan Suciu a spus că „nu este o plăcere” să vezi pe roșu acest domeniu. El a punctat că această evoluție are un impact ceva mai mic în economie, dar unul mare în ceea ce priveşte, de exemplu, fondurile de pensii.
„Şi acolo s-a văzut o scădere semnificativă, Pilonul 2 şi Pilonul 3. Acolo s-a văzut o scădere semnificativă şi, da, este preocupantă, nu este deloc încurajatoare”, a mai spus purtătorul de cuvânt al BNR.
„Pot să spun că în zile următoare se va regăsi un echilibru pe care să putem baza o construcţie viitoare, dar nu ştiu la ce nivel va fi acel echilibru şi cred că n-are rost să insist de ce suntem în situaţia aceasta. Banca Naţională va face eforturi şi face deja eforturi pentru a nu avea evoluţii semnificative, majore”, a subliniat el.
Amintim că leul s-a depreciat marți, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României la 5,03 lei, ajungând astfel la un maxim istoric. Analiştii susțin că această depreciere a monedei naționale este cauzată de tensiunile de pe scena politică.
În plus, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,08% pe an, de la 5,9% în şedinţa precedentă, conform BNR.
