După ce în ultimii ani de zile a fost lăsată la voia întâmplării, casa natală a fostului președinte de stat va intra într-un proces de reabilitare. Nu mai puțin de 107.757 de lei ar putea fi alocați pentru refacerea clădirii.
Consilierii bârlădeni, se vor reuni în ședința de miercuri și pentru a dezbate un proiect de hotărâre ce vizează „readucerea” la viață a clădirii în care s-a născut unul dintre foștii conducători ai României: Gheorghe Gheorghiu Dej.
În ultimii ani, imobilul a fost lăsat în paragină și puțin a lipsit să nu fie distrus de flăcări după ce un incendiu a izbucnit la o anexă laterală. În locația respectivă a funcționat ani de zile o grădiniță de copii, iar după ce aceasta și-a închis porțile nimeni nu s-a mai interesat de soarta clădirii. Cine a vrut să viziteze obiectivul a putut-o face doar din exterior, dincolo de un gard legat cu lanțuri.
În devizul întocmit și atașat la proiectul de hotărâre ce va fi depus în Consiliul Local sunt prevăzute intervenții la acoperiș, lucrări de consolidare a zidăriei prin camasuire pe ambele părți, finisaje interioare și exterioare, înlocuirea tâmplăriei, precum și înlocuirea instalațiilor termice, electrice și sanitare.
Gheorghe Gheorghiu s-a născut într-o familie de muncitori bârlădeni, tatăl era Tănase Gheorghiu și mama sa, Ana. La vârsta de doi ani a fost înfiat de unchiul său Nicolae Gheorghe Ionescu din Moinești, Bacău și a urmat învățământul gimnazial în actuala școală nr. 1 „Ștefan Luchian”.
După terminarea școlii a lucrat la o fabrică de cherestea, la o țesătură, iar apoi s-a angajat la meșteri dogari din Piatra Neamț și Moinești. S-a calificat în meseria de electrician la societatea petrolieră „Steaua Română” Moinești, iar apoi a lucrat la atelierele CFR Galați. A participat la greva generală a muncitorilor din Valea Trotușului, în anul 1920.
Între anii 1919 și 1921 a lucrat ca electrician la Câmpina, după care s-a întors la Galați, unde s-a angajat ca electrician la o stație de triaj.Transferul de la stația din Galați la stația de triaj din orașul Dej (ca urmare a acuzației de „agitație comunistă”) i-a adus și supranumele „Dej”. De-a lungul timpului, i se va spune „Machiavelli al Balcanilor” pentru că avea o „formidabilă capacitate de intrigă și manipulare”.
