Aproape o jumătate de Românie este în diaspora. Copiii rămași acasă plătesc prețul exodului sărăciei. Documentar Realitatea PLUS

Descurajați de lipsa oportunităților și de salariile mici pe care le pot câștiga pe meleagurile natale, numeroși români aleg an de an pribegia străinătății și îngroașă rândurile celor care muncesc departe de casă.

Dimensiunea reală a comunităților românești de peste hotare este imposibil de măsurat cu precizie, însă topurile plasează Italia pe primul loc, cu 1,2 milioane de români, urmată de Spania cu aproximativ un milion de persoane. În ambele state, românii reprezintă cele mai mari comunități de străini. Pe locul 3 se află Marea Britanie, cu aproape 950.000 de persoane. Cifrele transmite de britanici arată că aproximativ 1,3 milioane de cetățeni români au obținut statutul de rezidență în Regatul Unit, însă nu toți locuiesc acolo. Pe locul 4 urmează Germania, cu peste 720.000 de persoane, iar pe 5 este Franța, cu jumătate de milion de români.

Populația rezidentă a României este de puțin peste 19 milioane de locuitori. Practic, cifrele ne arată o realitate sumbră: încă o jumătate din România trăiește și muncește în afara granițelor. În ciuda tuturor narațiunilor lansate în spațiul public de cei care urmăresc să denigreze poporul, din țara noastră nu pleacă doar muncitori necalificați. Mulți dintre cei care au plecat sau pleacă în așa-zisul exod sunt medici, oameni de afaceri, avocați sau profesori.

Românii plecați la muncă, apreciați peste hotare

Într-adevăr, o bună parte dintre români lucrează în industrie sau agricultură, însă capacitatea lor de muncă este extrem de prețuită de angajatorii de peste hotare. Nu sunt incluse în această categorie și zecile de mii de persoane care se angajează sezonier, la muncă în sere sau la cules.

De exemplu, în Germania, salariul minim este de 13,9 euro pe oră și se aplică inclusiv pentru cei care muncesc sezonier, la recoltat sau în agricultură. Astfel, un muncitor poate obține chiar și 2.400 de euro brut pe lună, în condițiile în care o zi de muncă la cules de sparanghel poate dura și 10 ore în perioadele de vârf. În ciuda mediului dificil de lucru, românii au revenit an de an pe câmpuri, încurajați de veniturile incomparabil mai mari cu cele pe care le puteau obține în țară. Acum că legislația le oferă mai multă protecție și venituri în plus, au motive suplimentare să procedeze la fel și în anii următori. Asta în timp ce numeroase terenuri fertile din România rămân abandonate, pline de buruieni.

Sute de mii de copii cresc fără unul sau ambii părinți

Statisticile arată că peste jumătate de milion de copii au unul sau chiar ambii părinți plecați în străinătate. Peste 200 de mii au mama plecată, iar aproape 80.000 au rămas în țară în grija rudelor. Cifrele disponibile sunt din urmă cu 3 ani, așa că nu este exclus ca situația să se fi înrăutățit, mai ales că numărul românilor care pleacă nu a scăzut semnificativ.

Instabilitatea politică și dorința de predictibilitate

În timp ce sute de mii de familii încearcă să reziste despărțirii, România traversează încă un an de instabilitate politică. Căderea guvernului, negocierile interminabile care au urmat, măsurile luate în ciuda atribuțiilor limitate ale executivului demis și protestele de stradă au amplificat sentimentul de nesiguranță al cetățenilor. Cei mai mulți dintre cei care își fac bagajele și traversează granița nu o fac doar pentru bani. O bună parte dintre ei spun că își doresc predictibilitate și siguranța că munca lor va fi respectată și răsplătită pe măsura efortului depus.

Protestele împotriva guvernului au scos în stradă zeci de mii de oameni nemulțumiți de reducerile de venituri și de măsurile de austeritate luate împotriva poporului. Aceștia spun că statul le cere tot mai multe sacrificii, fără să ofere în schimb soluții reale și rapide pentru creșterea nivelului de trai. În acest context, pentru numeroși români, plecarea în străinătate este o singura variantă prin care pot să își asigure un viitor mai bun.

Paradoxul pieței muncii din România

Paradoxul este că România are în continuare nevoie de forță de muncă, iar companiile locale aduc angajați din țări mult mai sărace pentru a acoperi deficitul. Peste 80.000 de muncitori din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh sau Pakistan lucrează astăzi în construcții, în industria alimentară, curierat sau HoReCa. Aceștia trec prin aceleași nedreptăți la care au fost supuși românii din cauza lipsei de inițiativă a liderilor politici.

Cu toate acestea, din cauza faptului că în țările lor de origine condițiile de muncă sunt foarte proaste și veniturile sunt mult mai mici, preferă să lucreze în România. Însă nu în toate cazurile, fiindcă au fost documentate destule situații în care România a fost doar un popas în drumul lor spre Europa.

Diaspora continuă să susțină România

În tot acest timp, milioanele de români din diaspora continuă să susțină financiar țara și familiile rămase acasă. Mulți dintre ei visează că se vor întoarce, însă la fel de mulți spun că nu mai au de gând să revină vreodată în zonele natale.

Emigrarea românilor ne arată o realitate tristă. După zeci de ani de umilințe, milioane de oameni simt în continuare că șansa lor la o viață decentă se află la mii de kilometri depărtare de locul în care s-au născut. Fiecare bilet de avion plătit este în același timp un vot de neîncredere pentru clasa politică din țară, care nu a reușit să le ofere condițiile decente pentru a rămâne unde s-au născut.