Potrivit realitatea.net, Vlora Hyseni, directoarea serviciilor secrete albaneze, a fost suspendată din funcție, iar pe numele ei a fost emis un mandat de arestare. Presa de la Tirana susține că Hyseni ar fi avut legături strânse cu Florian Coldea, din perioada în care acesta era consilierul premierului Edi Rama, unele surse afirmând chiar că ar fi fost pregătită operativ de fostul general SRI. Realitatea PLUS a solicitat un punct de vedere din partea lui Coldea, însă acesta nu a răspuns până în prezent.
Hyseni este acuzată de divulgarea unor secrete de stat și de favorizarea unui presupus infractor din rețele de crimă organizată, dosarul fiind instrumentat de SPAK, structura albaneză anticorupție.
Presa albaneză, citată de Inpolitics, scrie că cei doi ar fi lucrat împreună și ar fi împărțit chiar un birou o perioadă, iar după ce Coldea a ajuns șef în SRI, s-ar fi implicat și în serviciile albaneze. De asemenea, cei doi ar fi avut deplasări și întâlniri comune în afara Albaniei, inclusiv după ce Hyseni a preluat conducerea serviciilor.
Dosarul lui Coldea din România
Între timp, Florian Coldea a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, constituirea unui grup infracțional organizat și spălare de bani, alături de Dan Tocaci și avocatul Doru Trăilă. Următorul termen în contestația de la Înalta Curte este pe 15 octombrie 2026.
Cazul a devenit public în mai 2024, când DNA a anunțat urmărirea penală a patru persoane — Coldea, fostul general SRI Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă și omul de afaceri Dan Tocaci — pentru presupuse fapte de trafic de influență și spălare a banilor. Procurorii susțin că, între martie 2023 și aprilie 2024, trei dintre inculpați ar fi pretins de la un om de afaceri suma de 700.000 de euro (redusă ulterior la 600.000), pretinzând influență asupra unor magistrați, iar o primă tranșă de circa 100.000 de euro ar fi fost deja plătită.
În iulie 2025, DNA a trimis cauza în judecată, susținând că grupul infracțional s-ar fi constituit între 2018–2020, iar activitățile ar fi continuat până în 2024, implicând servicii de consultanță juridică oferite unor firme prin intermediul relațiilor și funcțiilor deținute anterior de inculpați. Procurorii au cerut și confiscarea unor sume, precum și măsuri asigurătorii asupra unor bunuri și conturi.
În august 2026, Curtea de Apel București a respins cererile inculpaților în camera preliminară și a confirmat legalitatea rechizitoriului și a probelor administrate. Decizia este contestată, iar dosarul urmează să fie analizat pe fond de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu următorul termen fixat pentru 15 octombrie 2026.
Toate detaliile pe realitatea.net.
