Părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu a lansat la Bârlad cartea ”Părintele Toma Chiricuţă şi Aşezământul Sfântului Ciprian”, publicată la Editura „Cuvântul Vieţii” din Bucureşti, în 2018.
Autorul ”l-a readus acasă” pe renumitul slujitor și iscusit predicator al Bisericii Zlătari din secolul XX, preotul mărturisitor Toma Chiricuţă, ”un om al rugăciunii și al credinței ortodoxe trăite cu inima, un slujitor al Bisericii implicat în societate prin discurs în dialogul dintre religie, filosofie și știință”, cărturar şi misionar creştin prin cuvinte şi fapte, născut la 6 iunie 1887, în localitatea Odaia Bursucani, comuna Grivița, de lângă Bârlad.
Părintele Cosmin Gubernat a transmis mesajul Preasfințitului Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, și a subliniat faptul că, alături de părintele Toma Chiricuță, în această eparhie demne de amintit și de neuitat, din acea perioadă, sunt nume precum cele ale ierarhilor Grigore Leu și Iacov Antonovici.
Părintele protopop, Vasile Lăiu, a vorbit despre perioada în care Toma Chiricuță a fost preot la Biserica „Sfântul Spiridon”, unde a slujit. Consideră deosebit de importantă această carte deoarece aduce elemente noi și mai puțin cunoscute despre un preot iubitor de cultură, predicator de excepție care onorează prin toată activitatea sa misionară și culturală orașul Bârlad, un oraș nu prea mare, dar cu o viață culturală remarcabilă.
Preşedinta Academiei Bârlădene, Elena Monu, a adus la cunoștința publicului prezent, dar și a oaspeților, printre multele informații referitoare la carte și la începuturile colaborării cu părintele Nicolae Dascălu, acum circa doi ani, că s-a făcut în Consiliul Local propunerea de a se da unei străzi din Bârlad numele preotului Toma Chiricuță și se preconizează amplasarea în zona Bisericii „Sfântul Spiridon”, pe unde a funcționat în acea vreme protopopiatul, a unui bust al acestui vrednic de pomenire slujitor al Altarului.
Părintele Nicolae Dascălu a amintit de implicarea lui Toma Chiricuță în viața culturală a Bârladului, care, alături de poetul George Tutoveanu și folcloristul Teodor Pamfiele, pune bazele unei societăți literare ce va dăinui (până în prezent) și care va contribui la promovarea culturii locale, dar și naționale, Academia Bârlădeană.
