Coaliția definitivează astăzi proiectul Legii offshore după care documentul merge în Parlament pentru a fi votat.
Discuțiile în Parlament despre legea offshore au fost anunțate de Marcel Ciolacu, președintele PSD, și Kelemen Hunor, președintele UDMR.
„Am discutat şi astăzi despre legea offshore. Se întoarce Virgil Popescu din Israel şi vom semna, liderii coaliţiei, probabil vineri şi depunem proiectul de lege. Merge proiectul de lege în Parlament. (…) Nu e vorba de estimări. Dacă noi am fi făcut o lege ca lumea în 2017, atunci probabil că în 2023-2024 puteam să începem exploatarea”, a declarat Kelemen Hunor de marți seară, la un post TV.
Pentru offshore, termenul începerii exploatărilor este 2026, a mai preciza Kelemen Hunor.
Discuțiile pe marginea legii offshore au fost accelerate în ultima perioadă mai ales după începerea invaziei Rusiei în Ucraina și a crizei energetice. Vechea lege a alungat investitorii după ce Liviu Dragnea a impus introducerea unui impozit progresiv pentru companii, între 30 și 70%. Actuala coaliție ar fi căzut de acord în privința a două aspecte: eliminarea impozitului suplimentar pentru companii și procentele din venituri care revin statului și investitorilor, 60%, respectiv 40%.
Mai exact, președintele PSD, Marcel Ciolacu a anunțat public că este vorba de un procent de 64% pentru stat și de, respectiv, 36% pentru firme.
„Până în 2026, noi mai trebuie să rezolvăm o grămadă de probleme de infrastructură, trebuie să rezolvăm consumul intern, dacă vrem într-adevăr să avem şi produse cu valoare adăugată, industria petrochimică. Trebuie gândit ce investitori vom mai atrage în această perioadă, de până în 2025 – 2026, fiindcă această cantitate, dacă nu ai unde să foloseşti în interiorul României, sigur că vinzi pe bursă. Vorbim de Azomureş, de alte locaţii. Deci, din acest punct de vedere, dacă noi am adoptat proiectul de lege şi vom face în această sesiune parlamentară, atunci urmează un alt pas – să găsim investitori, fiindcă ai o petrochimie, ai o fabrică de îngrăşăminte, care sunt energofage şi gazele sunt de bază”, a explicat vicepremierul Kelemen Hunor, marți.
Dacă noi am fi făcut o lege ca lumea în 2017, atunci probabil că în 2023-2024 puteam să începem exploatarea”, a mai afirmat vicepremierul.
Și Marcel Ciolacu a anunțat, de săptămâna trecută, că se va depune cât de curând în Parlament proiectul legii offshore și preciza că „noutatea este că vom intra și pe onshore să aibă aceleași reglementări ca la offshore pentru zăcămintele de adâncime”.
În Marea Neagră există zăcăminte de gaze de estimate la 200 de miliarde de metri cubi. În acest moment, în România se extrag aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar consumul naţional este tot atât. situat tot în jurul acestei valori. România poate ajunge să producă aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze anual în cazul în care se dezvoltă toate proiectele din Marea Neagră, atunci . RECOMANDĂRI Occidentul caută o cale de a impune Rusiei plata pentru reconstrucția Ucrainei după război. Costurile se ridică deja la sute de miliarde de euro Totul este însă blocat de Legea offshore, adoptată în 2018 într-o formă care a dus la reticența investitorilor și la suspendarea proiectelor, pentru că ar fi favorizat interesele rusești de pe piața energiei. Legea offshore este astfel revizuită după patru ani de amânări. România importă 20 la sută gaz rusesc Președintele Klaus Iohannis a declarat pe 3 martie, după întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că „dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată”, în contextul în care România importă aproximativ 20 la sută din necesarul său de gaz din Rusia. Pe 28 martie, premierul Nicolae Ciucă a declarat că au fost discutate modalităţile prin care se va reduce dependența Europei de gazele rusești, obiectiv al Uniunii Europene. „În toamnă vom beneficia de tranzitul de gaz lichefiat”, a spus șeful Executivului după reuniunea şefilor de Guvern ai statelor aliate NATO din Europa de Sud-Est, găzduită de Sofia. În acest moment, Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Uniunii Europene. Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale provin din țara condusă de Vladimir Putin.
