Pe 7 iulie, Episcopia Hușilor sărbătorește al doilea hram al Catedralei Episcopale: Sfânta Mare Muceniță Chiriachi.
Cu o zi înainte, de la ora 19, reprezentanții Eparhiei au anunțat o procesiune în municipiul Huși cu moaștele Sfintei Mucenițe.
La sărbătoarea Catedralei Epsicopale este așteptat Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, care va oficia Sfânta Liturghie, alături de PS Ignatie, Episcopul Hușilor.
În Sinaxarul Bisericii noastre este consemnată la data de 7 iulie, ziua martiriului Sfintei Chiriachi. O sfântă, martiră pentru credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos, Cel mort şi înviat, care a avut curajul de a înfrunta păgânătatea, întunericul, compromisul, duplicitatea, şi a pecetlui, cu preţul propriei vieţi pământeşti, trecătoare, credinţa în Mântuitorul Hristos.
Poate pentru foarte mulţi conaţionali, sfânta este puţin cunoscută, dar prezenţa ei, la Catedrala Episcopală din Huşi, de peste 250 de ani, ne îndeamnă să facem cunoscută viaţa, pătimirea, dar, mai ales, biruinţa ei, asupra morţii şi uitării, comune oamenilor.
Născută din părinţi creştini, în Asia Mică, ca răsplată a rugăciunii lor către Dumnezeu, pentru că a văzut lumina zilei în zi de duminică, a primit numele Chiriachi, substantivul plural desemnând, în limba elină, ziua Învierii, ziua care, pentru creştini, este odihnă şi lucrare a celor pentru suflet. Tinereţea şi viaţa ei, plină de virtute şi dragoste creştină, a dus-o în conflict cu autorităţile păgâne ale Imperiului roman. Întrucât cel mai mare şi perfid persecutor al Bisericii, împăratul Diocleţian (284 -305), a pornit o sângeroasă şi de neimaginat luptă împotriva ei, mulţi creştini primind cununa nepieritoare a martirajului, şi Sfânta Chiriachi, pentru credinţa în Domnul cel mort şi înviat, s-a învrednicit de a se socoti împreună cu cei ce ”şi-au spălat hainele lor şi care stau neîncetat, slujind şi bucurându-se de slava cea cerească” (Apocalipsa 7, 14-17).
Martiriul sfintei ne arată puterea credinţei şi biruinţa ei. O tânără îşi asumă curajul, şi, în faţa autorităţilor păgâne, mărturiseşte, curajoasă, că aparţine lui Hristos, că este creştină, că viaţa această pământească şi favorurile trecătoare şi înşelătoare, nu pot fi, niciodată, comparate cu dobândirea vieţii veşnice, pe care o dăruieşte Mântuitorul Hristos tuturor celor ce cred în El, şi-L mărturisesc. Sfârşitul vieţii ei a întors mulţi păgâni, cerând să devină creştini. Şi astfel, o lumină ce strălucea pe acest pământ, a luat, în ceruri, şi alte lumini, care nu încetează a străluci de-a lungul veacurilor. Aceasta, în câteva cuvinte despre viaţa sfintei mari martire a lui Hristos, fericita Chiriachi.
Moaștele Sfintei Chiriachi (mâna stângă) se află în Catedrala Episcopală din Huși din anul 1787, când au fost aduse aici de către Episcopul Iacob Stamati al Hușilor, de la Muntele Athos.
În ziua de 7 iulie, a fiecărui an, când se cinsteşte Sfânta, mulţime de credincioşi veneau, mai ales de dincolo de Prut, să cinstească, după vrednicie pe Sfânta Chiriachi, să se atingă de ea, să se vindece de bolile şi suferinţele lor, să mulţumească pentru darurile primite de la Dumnezeu.
