CÂȚI ROMÂNI AU FOST URMĂRIȚI ÎN PERIOADA ULTIMELOR ALEGERI PREZIDENȚIALE, PE MOTIV DE SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ?

Indiferent câți președinți și premieri s-au perindat la conducerea României, indiferent cine a condus serviciile secrete și alte instituții de forță ale Justiției, obsesia statului pare să fi rămas supravegherea propriilor cetățeni. Zeci de mii de români au fost urmăriți pas cu pas și li s-au restrâns drepturile și libertățile fundamentale prin metode intruzive de supraveghere, arată o amplă analiză din Gândul.ro.

2843 mandate de securitate națională au fost emise la București din ziua primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în care finaliștii au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, și până în ziua trimiterii în judecată a dosarului în care, potrivit Parchetului General, s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională a statului român, arată jurnalista Sorina Matei.

Raportat la ultimii 3 ani, cifrele oferite de ÎCCJ sunt și mai îngrijorătoare: 8603 mandate de supraveghere au fost emise de judecătorii specializați ai ÎCCJ pe vremea fostei șefe a Curții Supreme – Corina Corbu, ultimii 2 ani de mandat al lui Klaus Iohannis, interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni și începutul mandatului de președinte al României al lui Nicușor Dan.

Nicio solicitare nu a fost respinsă nici de Parchet, nici de judecătorii ÎCCJ. Spre deosebire de America, în România, filtrul care ar trebui să protejeze drepturile și libertățile oamenilor nu există, noteză Matei.

Procurorul General a semnat tot ce a primit și a trimis la Curtea Supremă de Justiție

Date puse la dispoziția Gândul de către Parchetul General și Curtea Supremă de Justiție, în baza legii 544/2001, privind liberul acces la informațiile publice arată că din ziua alegerilor prezidențiale „cu surprize” – din data de 24 noiembrie 2024, și până pe 16 septembrie 2025, ziua trimiterii în judecată a dosarului „Georgescu” în care s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională a statului român – statul român a pus în executare nu mai puțin de 2843 mandate de securitate națională.Parchetul General comunică oficial că numărul total de cereri de emitere de mandate de siguranță națională este același cu numărul total al cererilor trimise de el Președintelui ÎCCJ. Adică 2843. Ca atare, sunt zero respingeri, filtrul procurorului general al României in acest caz nu există. A semnat tot ce i-a venit pe masă și a trimis ÎCCJ.

Cea mai intruzivă metodă de supraveghere – MSN-ul – prin care se pot restrânge, potrivit legii 51/1991 drepturi și libertăți fundamentale – inițial, fără știința oamenilor urmăriți – înseamnă – la propriu – urmărirea pas cu pas a vieții unei persoane.

Și asta pentru că, de la momentul emiterii mandatului, respectiva persoană este încadrată legal ca potențial pericol adresa securității naționale a statului român.

Surse: peste 55.000 de persoane vizate pentru că ar fi pericol la securitatea națională Statistica oficială lipsește

Cantitatea de informație – inclusiv din zona privată – strânsă de instituțiile statului român prin 2843 de mandate este uriașă, volumul este enorm. Cu un minimum de 20 de persoane fizice pe un mandat, calculul duce la peste 55.000 de persoane vizate. Iar – ca de obicei – rezultanta, adică dosarele pe infracțiunile ce țin de siguranță națională, instrumentate de parchetul specializat (DIICOT) sunt destul de puține sau, în anumiți ani, acestea chiar lipsesc.

În ceea ce privește numărul persoanelor vizate de miile de MSN – în România totul continuă să fie un mister. Spre exemplu, dosarul inițial Microsoft, instrumentat în trecut de DNA – 

a avut doar prin 1 (un)  mandat de securitate națională (MSN) urmărite non stop peste 200 de persoane

, au relatat surse judiciare. 20 de persoane per mandat – este un minimum extrem.

Întrebate de numărul real al persoanelor vizate de cele mai dure măsuri de supraveghere, instituțiile din România dau din colț în colț. Parchetul General a transmis că aceste date „nu au caracter public”, iar  Curtea Supremă de Justiție recunoaște în răspunsul oficial nu știe numărul oamenilor, pentru că „nu deține o statistică” în acest sens.

Curtea Supremă de Justiție – „ZERO solicitări RESPINSE” în ultimii 3 ani.

În ultimii 3 ani în România, potrivit unui răspuns oficial – Curte Supremă de Justiție – a admis la cererea structurilor de securitate națională, prin Parchetul General – nu mai puțin de 8603 de mandate de securitate națională. Iar „filtrul” legal al judecătorilor supremi specializați a fost zero. „0 solicitări respinse” de ÎCCJ în ultimii 3 ani, arata Gandul.

Prin comparație, în America, cu o populație de 18 ori mai mare decât a României și cu un angrenaj de securitate național complex, au fost emise în 2024 de 8 ori mai puține mandate de supraveghere pe motiv de securitate națională de către instanța FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act) decât la București.