Patru cazuri în care țelina ne poate face mai mult rău decât bine

Specialiștii trag un semnal de alarmă și subliniază faptul că țelina poate deveni periculoasă pentru organism dacă nu este consumată în anumite condiții.

Țelina conține vitamina A, B, C, K, PP, dar și minerale precum potasiu, zinc, calciu, fosfor, magneziu. Consumul acesteia aduce numeroase beneficii organismului. Țelina contribuie la scăderea tensiunii arteriale și este eficientă în detoxifierea organismului. Conform cercetătorilor din Japonia, Rusia și China, țelina poate regla și disfuncțiile hormonale și preveni anumite boli precum psoriazisul și dermatozele alergice.

Consumul de țelină nu este recomandat în următoarele cazuri:

• femeile însărcinate sau care alăptează, pentru că țelina are efecte hormonale
• persoanelor care suferă de afecțiuni renale
• persoanelor alergice la plantele care fac parte din familia Apiaceae: fenicul, morcov, pătrunjel, mărar și leuștean. În cazul acestor persoane, reacțiile alergice pot fi severe, putând provoca chiar și șoc anafilactic
• consumul de țelină în mod excesiv poate duce la dereglări digestive

Cu toate acestea, țelina trebuie consumată cu precauție. Semințele ei nu pot fi cosumate imediat după ce au fost recoltate, fiind necesară o atentă prelucrare a acestora. Mai mult decât atât, dacă ați utilizat uleiul de țelină atunci este indicat să evitați expunerea la soare pentru că acesta conține betacaroten, ingredient care duce la creșterea fotosensibilității.

În cazuri rare, consumul de țelină poate produce reacții alergice. În plus, dacă ea este reîncălzită, atunci când se află în supe sau ciorbe, poate deveni toxică din cauza eliberării de nitrați. Notăm că, atunci când există în organism în cantități mari, nitrații pot crește riscul de apariție a anumitor boli precum hipertensiune, disfuncții ale sistemului circulator și ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicație și cianoza severă.