România urcă spectaculos la capitolul autostrăzi și lasă în urmă state bogate din Europa

România a făcut un salt important în clasamentul european al autostrăzilor, depășind deja țări precum Cehia, Danemarca și Croația la lungimea totală a rețelei rutiere de mare viteză. Iar dacă actualele șantiere vor fi finalizate conform calendarului, în următorii ani țara noastră ar putea lăsa în urmă inclusiv Ungaria, Polonia, Elveția și Suedia.

În prezent, România are deschiși circulației aproximativ 1.422 de kilometri de autostradă, potrivit datelor citate de Profit. La această rețea se adaugă peste 830 de kilometri aflați în diferite stadii de execuție. Dacă proiectele vor fi duse la bun sfârșit, în următorii 3–4 ani România ar putea ajunge la peste 2.250 de kilometri de autostradă.

Un scenariu și mai optimist este avansat de conducerea CNAIR, care susține că până în 2030 ar putea fi finalizați aproape 1.000 de kilometri suplimentari. În acest caz, rețeaua totală ar ajunge la aproximativ 2.825 de kilometri, depășind chiar țări precum Olanda sau Grecia, din punctul de vedere al lungimii totale.

La nivel european, rețeaua de autostrăzi însumează circa 77.000 de kilometri. Liderii clasamentului sunt Spania, cu aproximativ 16.000 km, Germania cu 14.000 km și Franța cu 12.000 km.

La polul opus se află state precum Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia sau Norvegia, fiecare cu sub 1.000 de kilometri de autostradă. Totuși, dincolo de cifrele spectaculoase, realitatea este mai puțin favorabilă României atunci când se face raportarea la suprafața țării.

În prezent, densitatea autostrăzilor este de aproximativ 6 kilometri la 1.000 de kilometri pătrați, una dintre cele mai scăzute valori din Europa. Chiar și cu planurile actuale, România ar urma să ajungă abia la aproape 10 km/1.000 km² până în 2029.

Există însă diferențe majore între regiuni. Zona București–Ilfov se apropie de o densitate de 80 km de autostradă la 1.000 km², comparabilă cu marile capitale europene. În orașe precum Budapesta, Viena, Madrid sau Berlin, densitatea depășește frecvent 100 km/1.000 km².

La nivel național, clasamentul densității este dominat de state mici și foarte dezvoltate. Olanda conduce detașat, cu aproximativ 64 km de autostradă la 1.000 km², urmată de Luxemburg, Belgia și Germania.

Elveția, deși are o rețea mai scurtă ca lungime totală, beneficiază de o densitate ridicată, de circa 33 km/1.000 km². În anumite regiuni din Belgia sau Germania, densitatea depășește chiar 200 km/1.000 km².

Concluzia este clară: România recuperează rapid la capitolul kilometri construiți, însă rămâne în continuare în urma Europei atunci când vine vorba de acoperirea reală a teritoriului cu autostrăzi funcționale.