Analiză Daniel Udrescu: Cum a fost distrus motorul IMM al României și de ce statul a intrat în spirala datoriei. De la 1.000.000 € la 100.000 €

IMM
2022 a fost ultimul an de oxigen fiscal și predictibilitate, cu plafon microîntreprinderi 1.000.000 €. 2023 a adus prima tăiere majoră și începutul adaptării defensive. 2024 a însemnat praguri suplimentare și presiune crescută, care a accelerat radierile și suspendările. 2025 a fost anul anticipării șocului din 2026, cu val masiv de dizolvări, adică „exit preventiv”. 2026 coboară plafonul la 100.000 € (≈ 8.300 €/lună), prag psihologic și economic care transformă ieșirea preventivă în ieșire forțată, adică „execuție fiscală”.
În acest articol, încălcarea centrală produsă prin pachetul Bolojan este distrugerea bazei contributive printr-o măsură fiscală disproporționată, impredictibilă și contrară capacității reale de plată a IMM-urilor.
1. Art. 56 alin. (2) din Constituție, privind justa așezare a sarcinilor fiscale. Statul nu a așezat sarcina fiscală după capacitatea reală a microîntreprinderii, ci a coborât arbitrar pragul până la un nivel care lovește firme normale, nu mari contribuabili.
2. Art. 45 din Constituție, libertatea economică. O fiscalitate care împinge firmele spre închidere, suspendare sau fragmentare nu mai este reglementare fiscală, ci restrângere indirectă a libertății de a desfășura activitate economică.
3. Art. 44 din Constituție și art. 1 Protocolul nr. 1 CEDO, protecția proprietății. Capitalul acumulat în firmă, profitul reinvestibil și fondul de rulment sunt bunuri patrimoniale. Când statul confiscă marja prin taxe succesive, afectează substanța proprietății economice.
4. Art. 1 alin. (5) din Constituție: securitate juridică, previzibilitate și calitatea legii. Tăierile succesive ale plafonului micro, între 2022 și 2026, au transformat regimul fiscal într-un teren instabil, în care antreprenorul nu mai poate planifica investiții, angajări sau finanțare.
5. Art. 16 din Constituție, egalitatea în fața legii. Regimul lovește disproporționat firmele românești mici, care nu au acces la optimizări internaționale, finanțare ieftină și structuri de grup, în timp ce actorii mari pot absorbi șocul și captura piața rămasă liberă.
6. Principiul proporționalității, inclusiv în logica art. 53 Constituție și a dreptului UE. Scopul bugetar nu justifică o măsură care reduce baza fiscală, accelerează ieșirea firmelor din piață și amplifică deficitul. România a încheiat 2025 cu deficit de 7,65% din PIB, adică aproximativ 146 miliarde lei, ceea ce susține teza că presiunea fiscală nu a produs consolidare reală.
7. Art. 135 din Constituție, obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil valorificării factorilor de producție. Un stat care își sufocă IMM-urile nu protejează economia de piață, ci o dezechilibrează în favoarea concentrării și dependenței de credit.
Ordonanțele Bolojan au încălcat justa așezare a sarcinilor fiscale, libertatea economică, proprietatea privată, securitatea juridică, egalitatea de tratament, proporționalitatea și obligația constituțională a statului de a proteja economia de piață, deoarece au redus violent plafonul microîntreprinderilor, au destabilizat planificarea antreprenorială, au împins firmele spre radiere/suspendare și au micșorat baza fiscală pe care pretindeau că o consolidează.
Analiza completă semnată de expert contabil judiciar Daniel Udrescu poate fi citită pe juridice.ro
Citește și:
- 15:50 - Complot dejucat în Serbia: doi bărbați, suspectați că plănuiau asasinarea lui Vučić
- 08:07 - Bolojan anunță schimbări pentru investițiile din energie: accesul la rețelele electrice, deblocat prin reguli mai dure
- 08:05 - Anchetă de amploare după moartea elevului de 15 ani din Bacău. Ambulanța ar fi ajuns după două ore
- 08:03 - Ploi, vijelii și vânt puternic în mai multe regiuni din țară. Meteorologii anunță vremea rea până în weekend
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea de Vaslui și pe Google News














